Scăderea dramatică a fluxului de gaze către Ungaria
Tranzitul de gaze către Ungaria a scăzut brusc, de la 7-7,2 milioane de metri cubi pe zi la 3,8 milioane de metri cubi, începând de joi. Această reducere a avut loc în condițiile în care importurile României au rămas constante, la 13 milioane de metri cubi, iar livrările către Republica Moldova s-au menținut la 2,9 milioane de metri cubi.
Contextul livrărilor de gaze
Gazele tranzitate către Ungaria erau, în mare parte, de origine rusă, esențiale pentru consumul intern al Ungariei. Aceste gaze erau transportate prin interconectorul Arad-Szeged, având și un acord multianual cu Turcia pentru livrarea a aproximativ 200 de milioane de metri cubi anual, din care o parte tranzita România și o parte Serbia.
Cauzele scăderii tranzitului
Scăderea tranzitului către Ungaria ar putea fi legată de presiunea externă exercitată asupra țării, care depinde în totalitate de gazele rusești. Autoritățile ungare, inclusiv prim-ministrul Viktor Orbán și ministrul de Externe Péter Szijjártó, au declarat că nu pot renunța la gazele rusești din lipsa unei alternative viabile. În plus, Ungaria se confruntă cu un grad de umplere a depozitelor de doar 72%, comparativ cu aproximativ 95% în România.
Opțiuni alternative pentru Ungaria
O posibilă explicație suplimentară pentru reducerea tranzitului ar putea fi redirecționarea unei părți a importurilor prin Serbia, care, fiind în afara UE, poate fi mai puțin influențată de presiunile Bruxelles-ului.
Producția internă din România
Producția de gaze din România rămâne constantă, în jur de 24 de milioane de metri cubi. În perspectiva sezonului rece, România va depinde de această producție, de extracția din depozite și de importuri, cu o proporție obișnuită de 40% din producție, 40% din depozite și 20% din importuri. În condiții extreme, importurile ar putea acoperi până la 30% din consum.
Concluzie
Reducerea tranzitului de gaze către Ungaria subliniază complexitatea situației energetice din regiune, cu implicații asupra securității energetice și a relațiilor internaționale, mai ales în contextul presiunilor externe pentru reducerea dependenței de gazele rusești.
