Forvis Mazars lansează raportul privind reziliența strategică în sectorul bancar din CEE pentru 2025
Forvis Mazars a publicat studiul intitulat „CEE Strategic Resilience in Banking: Outlook 2025”, care analizează modul în care băncile din Europa Centrală și de Est (ECE) au reușit să combine profitabilitatea, capitalizarea solidă și digitalizarea accelerată pentru a deveni actori-cheie în peisajul financiar european. Studiul acoperă șase piețe-cheie: Croația, Cehia, Ungaria, Polonia, România și Slovacia, oferind o imagine de ansamblu asupra evoluției sectorului prin date, analize de reglementare și tendințe în transformarea digitală.
Cifre relevante și evoluții în sectorul bancar
Între 2021 și 2024, activele totale ale sectorului bancar din aceste economii au crescut cu 18%, atingând aproape 1,2 miliarde de euro. Marja netă a dobânzii a fost, în medie, de 3,2% la nivel regional, iar ratele de adecvare a capitalului s-au menținut constant peste 20%, depășind pragurile stabilite de Uniunea Europeană. România a înregistrat cea mai ridicată rată de adecvare a capitalului din regiune, de 24,9%, urmată de Croația și Polonia, evidențiind soliditatea rezervelor de capital ale instituțiilor din ECE.
Perspectivele sectorului bancar din România
Răzvan Butucaru, partener la Forvis Mazars, a subliniat că sectorul bancar din România se află în 2025 într-o poziție financiară solidă, susținută de o rată de adecvare a capitalului de aproape 25% și de un nivel al creditelor neperformante de aproximativ 2,5%. De asemenea, gradul de penetrare a creditului în gospodării rămâne scăzut, la 15,2% din PIB, ceea ce evidențiază un potențial semnificativ de creștere. Creșterea depozitelor populației a fost de 34% în perioada decembrie 2021 – martie 2025, subliniind lichiditatea ridicată din sistem.
Impactul inflației și măsurile băncilor centrale
Raportul analizează și impactul inflației, menționând că, după ce prețurile au atins niveluri de două cifre în 2022, băncile centrale au fost nevoite să înăsprească politicile monetare în 2023. În 2024, măsurile coordonate au dus la o scădere a inflației la o medie de 3,9%, indicând o revenire rapidă către stabilitate. Această fază de dezinflație a redefinit strategiile de politică monetară și a consolidat capacitatea sectorului de a se adapta în condiții de presiune.
Rezultatele sectorului bancar în context regional
În ciuda volatilității economice, băncile din ECE au demonstrat reziliență, cu o creștere a depozitelor de 41% în Polonia și 34% în România. Rata creditelor neperformante a scăzut sub 3% în majoritatea piețelor, Croația reducându-și rata de la 7,3% la 2,4%, iar România de la 5% la 2,5%. Aceste rezultate sunt atribuite unei supravegheri prudențiale solide și rezervelor de capital conservatoare.
Transformarea digitală și reglementările viitoare
Raportul subliniază importanța transformării digitale în sectorul bancar, cu investiții crescute în inteligența artificială, platforme no-code și soluții cloud hibride. Eric Cloutier de la Forvis Mazars a menționat că reglementările vor modela competitivitatea băncilor, iar cele care se adaptează rapid la schimbări vor deveni lideri. În plus, în 2026, Banca Centrală Europeană va introduce un test de stres axat pe riscurile geopolitice, iar riscul climatic va deveni o componentă esențială a cadrului de reglementare.
Concluzie
În concluzie, băncile din ECE au evoluat de la un model axat pe stabilitate la unul de inovare strategică, reușind să transforme presiunile de reglementare în motoare de creștere. Aceste progrese le permit să își asume un rol de lider în peisajul financiar european, printr-o combinație de prudență financiară, agilitate strategică și inovație digitală.
