Guvernul, sub amenințarea unor noi procese de 20 de miliarde de lei din cauza supraimpozitării energiei
Guvernul României își propune să abordeze una dintre cele mai mari vulnerabilități fiscale recente, contribuția de 100% pe veniturile suplimentare ale producătorilor de energie, prin adoptarea OUG 33/2025. Această măsură, însă, ar putea deschide calea pentru un nou val de litigii, având în vedere miza financiară estimată la aproximativ 20 de miliarde de lei (circa 4 miliarde de euro), sumă colectată între septembrie 2022 și martie 2025, când Curtea Constituțională a declarat suprataxarea ca fiind o formă de confiscare.
Contextul fiscal și deciziile Curții Constituționale
Între septembrie 2022 și martie 2025, producătorii de energie electrică au plătit o contribuție de 100% la Fondul de Tranziție Energetică (FTE) pentru venitul suplimentar obținut peste un prag stabilit inițial la 450 RON/MWh, ulterior modificat la 400 RON/MWh. Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat această cotă de 100% neconstituțională prin Decizia 640/2024, considerând-o o măsură de confiscare care încalcă dreptul de proprietate. Această decizie a obligat Guvernul să stabilească un „cuantum just” al contribuției și să reglementeze o procedură de restituire a sumelor plătite în exces.
Modificările aduse de OUG 33/2025
OUG 33/2025 stabilește retroactiv că „cuantumul just” al contribuției pentru perioada neconstituțională este de 80% din venitul suplimentar. Aceasta implică faptul că operatorii economici ar putea solicita restituirea sau compensarea diferenței de 20% din totalul sumelor achitate. Cu toate acestea, reducerea taxei de la 100% la 80% a stârnit temeri printre producători, care consideră că noul act normativ nu rezolvă problema, ci o amână.
Controversele privind noul cuantum și baza de calcul
Reducerea cotei la 80% nu garantează că noul cuantum respectă criteriul de „proporționalitate” cerut de CCR. Expertiza lipsită de claritate a modului în care Guvernul a echilibrat nevoile bugetare cu dreptul de proprietate al companiilor ridică semne de întrebare. Fără o justificare solidă, pragul de 80% ar putea fi perceput ca o „mini-confiscare”, cu riscul de a fi contestat din nou la Curtea Constituțională.
De asemenea, OUG 33/2025 nu modifică baza de calcul a impozitului, continuând să aplice contribuția pe un venit brut suplimentar, fără a lua în considerare costurile de investiții și impozitul pe profit deja plătit. Această omisiune afectează principiul justeței fiscale și poate sufoca investițiile strategice ale producătorilor.
Concluzie
Adoptarea OUG 33/2025 de către Guvern, în contextul criticat de producători, subliniază complexitatea situației fiscale din domeniul energiei, cu implicații semnificative asupra viitorului investițiilor și stabilității economice în sector.
