Impactul PNRR asupra dezvoltării economice a României
Creșterea economică a României în ultimii ani a fost influențată semnificativ de fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), conform unui studiu al Băncii Naționale a României. În perioada 2022-2024, aceste fonduri au contribuit cu peste 1 punct procentual la creșterea PIB-ului. Totuși, întârzierile în implementarea reformelor și o absorbție scăzută a fondurilor amenință beneficiile acestui program. Până în toamna lui 2025, România a îndeplinit doar 27% din jaloanele asumate și a atras mai puțin de 40% din fonduri, riscând astfel pierderi semnificative înainte de finalizarea programului, la 30 august 2026.
Estimările impactului PNRR
Studiul a utilizat metoda controlului sintetic pentru a construi un scenariu contrafactual privind evoluția economiei românești în absența PNRR. Rezultatele arată că contribuția cumulată a PNRR la creșterea PIB-ului în perioada 2022-2024 a depășit 1 punct procentual. De asemenea, un model aplicat pe 11 economii din Europa Centrală și de Est a evidențiat că o majorare cu 1 punct procentual a fondurilor europene atrase anual este asociată cu o creștere suplimentară de aproximativ 0,5 puncte procentuale în același an, cu efecte cumulative pe termen mediu de 1,2-1,3 puncte procentuale.
Factorii care influențează absorbția fondurilor
Impactul fondurilor europene variază considerabil în funcție de calitatea instituțiilor. În economiile cu administrație slabă și corupție ridicată, efectul asupra creșterii economice este limitat. În absența unui cadru instituțional solid, fondurile europene cresc PIB-ul pe cap de locuitor cu doar 0,11 puncte procentuale, în timp ce un control ridicat al corupției poate crește acest efect la 0,64 puncte procentuale.
Provocările absorbției PNRR în România
România se numără printre statele UE cu cele mai mari alocări PNRR raportate la PIB, însă ritmul de absorbție este printre cele mai slabe din Uniune. Până la începutul lunii noiembrie 2025, mai puțin de 40% din fondurile PNRR au fost primite, iar din cele 518 ținte și jaloane, doar 27% au fost îndeplinite. La nivelul Uniunii Europene, rata medie de absorbție era de 56,4%. Întârzierile în aplicarea reformelor au dus la revizuirea PNRR de două ori, reducând alocarea totală de la 8,1% din PIB la 6,1% din PIB.
Perspectivele economiei românești după 2026
După 30 august 2026, termenul-limită pentru finalizarea PNRR, România nu va mai putea utiliza acest instrument financiar. Dacă fondurile rămase, echivalente cu circa 2,7% din PIB, ar fi absorbite integral, impactul asupra creșterii economice în 2026 ar putea depăși 1 punct procentual. Totuși, această estimare este optimistă și depinde de ritmul efectiv de implementare. În scenariul negativ, neatragerea fondurilor ar putea conduce la suspendarea proiectelor, afectând semnificativ deficitul bugetar.
Riscuri și soluții pentru viitor
Între 2007 și septembrie 2025, România a primit aproximativ 100 de miliarde de euro din fonduri europene, rezultând intrări nete de 65 de miliarde de euro. Finalizarea PNRR poate provoca un șoc investițional, reducând brusc investițiile publice și afectând balanța de plăți. Acest șoc ar putea fi atenuat prin fondurile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, unde România are o rată de absorbție peste media UE, și prin programul european SAFE, destinat securității, care oferă împrumuturi echivalente cu 4,7% din PIB, dar care va pune presiune pe deficitul bugetar.
Concluzie
Impactul PNRR asupra economiei românești este semnificativ, dar întârzierile în absorbție și implementare pot diminua beneficiile, generând provocări economice majore după 2026.
