Impactul PNRR asupra creșterii economice
Analiza efectuată de Banca Națională a României (BNR) arată că implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ar putea reduce creșterea economică cu până la 1,2 puncte procentuale în perioada 2022-2024. Această concluzie se bazează pe o construcție contrafactuală a PIB-ului României, care indică o creștere economică mai redusă în absența fondurilor PNRR, estimată la 1,6% din PIB.
Rolul fondurilor europene
Fondurile europene, inclusiv cele din cadrul PNRR și cele din bugetul multianual standard, au jucat un rol esențial în atenuarea efectelor pandemiei COVID-19 și în facilitarea redresării economice. Analiza sugerează că o creștere cu 1 punct procentual a fondurilor structurale și de coeziune este asociată cu un impact de aproximativ 0,5 puncte procentuale asupra creșterii PIB, plus efecte ulterioare de antrenare. Eficiența acestor fonduri depinde însă de calitatea instituțiilor; economiile cu instituții slabe au un impact limitat, în timp ce o calitate instituțională mai bună amplifică efectele pozitive.
Provocările implementării PNRR
Implementarea PNRR a fost întâmpinată de întârzieri cauzate de crizele economice, precum creșterile generale de prețuri și războiul din Ucraina, precum și de limitările administrative. Aceste dificultăți au dus la o dinamică lentă a investițiilor și reformelor, la întârzieri în cererile de plată și la renegocierea componentelor programului, inclusiv reducerea împrumuturilor cu aproximativ 2% din PIB.
Perspectivele după 2026
În ceea ce privește perioada post-2026, riscurile legate de impactul negativ asupra creșterii economice sunt evidente, având în vedere că sectorul privat are o capacitate redusă de compensare a investițiilor. Totuși, efectele negative ale finalizării PNRR ar putea fi atenuate prin continuitatea proiectelor deja implementate și prin demararea unor programe alternative, cum ar fi SAFE, care ar putea genera un impact pozitiv asupra creșterii economice de 1,4-3,5 puncte procentuale până în 2030, sub condiția absorbției integrale.
Impactul absorbției fondurilor PNRR
Până la sfârșitul lunii noiembrie 2025, România a atras aproximativ jumătate din alocarea renegociată a PNRR, de 21,4 miliarde euro. În cazul în care fondurile rămase de 2,7% din PIB sunt absorbite complet până în 2026, se preconizează un impact pozitiv asupra creșterii economice de peste 1 punct procentual. Însă, neatragerea fondurilor ar putea duce la suspendarea proiectelor de investiții și la un deficit bugetar semnificativ.
În concluzie, impactul PNRR asupra economiei românești subliniază importanța absorbției eficiente a fondurilor europene, cu implicații semnificative asupra creșterii economice și stabilității financiare pe termen lung.
