Impactul măsurilor fiscale asupra economiei României
Valentin Lazea, economist la Banca Națională a României (BNR), afirmă că, fără implementarea măsurilor de consolidare fiscală, România ar fi putut ajunge în incapacitate de plată, fiind retrogradată la categoria „junk” de agențiile de rating. Aceste măsuri au fost esențiale pentru evitarea recesiunii, având în vedere că, în 2025, creșterea economică s-a situat aproape de 1%. De asemenea, împrumuturile externe și interne s-au ieftinit, contribuind la reducerea deficitului bugetar de la 8,7% la 7,7% din PIB.
Critica măsurilor guvernamentale
În ultimele șase luni, Guvernul Bolojan a fost criticat pentru impactul negativ pe care măsurile fiscale l-ar fi avut asupra consumului și creșterii economice. Lazea subliniază că, în realitate, aceste critici sunt nefondate, deoarece guvernele anterioare au adoptat o politică de creștere economică care a dus la o deteriorare a finanțelor publice. România a avut cea mai rapidă creștere economică din UE, dar și cele mai mari deficite bugetare și de cont curent.
Evoluția financiară a României
Lazea a prezentat date conform cărora, în 2015, România îndeplinea toate criteriile de la Maastricht pentru aderarea la zona euro, dar guvernele au ales o politică de creștere economică accelerată care a sacrificat echilibrele macroeconomice. De asemenea, el a evidențiat că deficitul bugetar a crescut chiar și în anii de creștere economică robustă, iar tendința de a atribui deteriorarea financiară doar guvernelor recente este eronată.
Beneficiile și riscurile modelului de creștere bazat pe consum
În ultimii zece ani, modelul de creștere bazat pe consum a fost susținut de mediul de afaceri și de publicul larg, ignorând consecințele pe termen lung, cum ar fi inflația și deficitele. Lazea subliniază că, în ciuda creșterii consumului, investițiile au fost neglijate, iar România nu a reușit să își mențină un buget echilibrat. De asemenea, a menționat că beneficiile precum gratuitățile pentru transportul în comun și subvențiile la utilități nu pot masca risipirea resurselor financiare ale statului.
Consecințele pe termen lung ale politicilor fiscale
Lazea avertizează că o creștere economică bazată pe datorie și consum nu poate asigura resurse suficiente pentru rambursarea datoriilor. Deși creșterea PIB-ului pe termen scurt poate părea benefică, eforturile ulterioare de consolidare fiscală vor necesita o creștere sub potențial, adâncind decalajul față de media UE. În concluzie, cetățenii care au beneficiat de relaxarea fiscală nu sunt recunoscători și, adesea, votează împotriva partidelor care le-au oferit aceste „cadouri”.
Concluzie
Măsurile fiscale implementate de Guvernul Bolojan au avut un impact decisiv asupra stabilității financiare a României, evitând incapacitatea de plată și recesiunea. Totuși, modelul de creștere bazat pe consum, care a fost susținut de-a lungul anilor, a generat deficite bugetare semnificative și riscă să afecteze sustenabilitatea economică pe termen lung.
