Contextul actual al producției de energie în România
Azi, România se confruntă cu o acalmie atmosferică care a dus la oprirea completă a producției din sectorul eolian. Conform datelor de la Transelectrica, parcurile eoliene consumă energie din rețea pentru a funcționa, chiar dacă nu generează electricitate. În plus, cerul înnorat limitează producția din parcurile fotovoltaice, astfel că aportul total al energiei regenerabile în Sistemul Energetic Național (SEN) este de aproximativ 300 MW, comparativ cu o capacitate instalată de peste 5.000 MW (3.000 MW eolian și 2.000 MW fotovoltaic).
Consumul de energie și rolul termocentralelor
Consumul de energie este crescut din cauza vremii răcoroase, ceea ce a determinat termocentralele pe gaz și cărbune să-și maximizeze producția. De la termocentralele pe gaz se obțin 1.600 MW, în principal de la Elcen și alți producători de agent termic în cogenerare. Termocentralele pe cărbune contribuie cu aproape 1.000 MW, având în vedere constrângerile impuse de ecotaxe și amenințările de închidere.
Producția Hidroelectrica și deficitul energetic
Hidroelectrica funcționează aproape la capacitate maximă, generând circa 1.500 MW. Deși are o capacitate instalată de 6.400 MW, producția recentă a fost sub 2.500 MW, datorită strategiei de a conserva apă pentru sezonul rece. În prezent, consumul instantaneu se ridică la 7.000 MW, ceea ce generează un deficit de 1.200 MW ce trebuie compensat prin importuri.
Importurile de energie și prognoza pentru seară
Pe măsură ce se apropie seara, consumul va crește, iar importurile vor crește de asemenea. Conform datelor de la OPCOM, se estimează că aproximativ 1.300 MW vor fi importate din Ungaria pentru a face față cererii crescute.
Concluzie
Acest context evidențiază vulnerabilitățile sistemului energetic românesc, în special în perioadele de calm atmosferic, când dependența de termocentrale și importuri devine critică pentru asigurarea continuității furnizării de energie.
