Creșterea insolvențelor în 2026
În primele două luni din 2026, numărul companiilor și persoanelor fizice autorizate care au cerut insolvența a ajuns la 1.091, înregistrând o creștere de 13,17% față de aceeași perioadă din 2025, când s-au consemnat 964 de cazuri, conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).
Capitala, lider în insolvențe
În acest context, Bucureștiul se află pe primul loc în clasamentul insolvențelor, cu 222 de cazuri în ianuarie-februarie 2026, deși acest număr este în scădere cu 8,64% comparativ cu anul precedent. Pe locurile următoare se află județele Cluj, cu 71 de cazuri (o creștere de 18,33%), Bihor, cu 64 (o scădere de 12,33%) și Timiș, cu 40 (o creștere de 2,56%).
Creșteri și scăderi regionale
Creșteri semnificative au fost observate în județele Maramureș și Arad, ambele având aproape 90% creștere, în timp ce județele Caraș-Severin, Covasna și Alba au avut cele mai puține insolvențe. În luna februarie 2026, au fost raportate 562 de insolvențe la nivel național, cele mai multe fiind din nou în București, urmate de Bihor și Maramureș.
Domeniile afectate
Analizând domeniile de activitate, cele mai multe insolvențe au fost înregistrate în comerțul cu ridicata și amănuntul, inclusiv repararea autovehiculelor, cu 185 de cazuri. Urmează construcțiile, cu 166 de insolvențe, industria prelucrătoare, cu 97, și transportul și depozitarea, cu 84. Deși aceste sectoare rămân cele mai afectate, toate au înregistrat scăderi față de perioada similară din 2025.
Modificări legislative
Creșterea numărului de insolvențe coincide cu modificări legislative aduse prin Legea nr. 239/2025, parte a pachetului de măsuri pentru redresarea și eficientizarea resurselor publice. Aceste modificări vizează reducerea duratei procedurilor de insolvență, consolidarea răspunderii administratorilor, creșterea gradului de recuperare a creanțelor și prevenirea abuzurilor în utilizarea procedurii de insolvență.
Reguli mai stricte pentru insolvență
Noile reglementări introduc verificări periodice ale situației debitorului și permit trecerea rapidă la faliment atunci când reorganizarea nu mai este viabilă. De asemenea, se stabilesc termene clare pentru valorificarea activelor și se extinde răspunderea pentru intrarea în insolvență, incluzând persoane care controlează efectiv companiile.
Concluzie
Creșterea numărului de insolvențe în 2026, împreună cu modificările legislative, reflectă o dinamică complexă a mediului de afaceri din România, având implicații importante pentru companii, creditori și economia în ansamblu.
