Muncitorii străini în România
Peste 136.000 de muncitori din afara Uniunii Europene lucrează legal în România, majoritatea în domeniile construcțiilor, HoReCa și industrie. Aceștia sunt atrași de salariile mai mari și de accesul mai facil la piața muncii, comparativ cu Vestul Europei, conform unui raport al Consiliului Economic și Social (CES).
Profilul muncitorilor străini
Cei mai mulți muncitori non-UE provin din Nepal (peste 45.000), urmați de Sri Lanka, Turcia, Republica Moldova și India. Aproximativ două treimi dintre aceștia locuiesc în București, Ilfov, Constanța, Timiș și Cluj. Aproximativ 64% dintre permisele de ședere acordate cetățenilor din afara UE sunt emise în scop de muncă, ceea ce plasează România printre puținele țări din Uniunea Europeană unde doi din trei străini vin în principal pentru a munci. Majoritatea acestor muncitori au vârste cuprinse între 18 și 64 de ani, iar structura pe gen este dezechilibrată, cu aproximativ trei sferturi bărbați, activi în construcții, industrie și agricultură.
Impactul economic al muncitorilor străini
Creșterea numărului de muncitori străini este vizibilă în sectoarele cu deficit de personal. În construcții, angajarea muncitorilor non-UE a crescut de peste trei ori față de 2019, iar în industria ospitalității, creșterea a fost și mai accentuată. Acești muncitori contribuie semnificativ la economia românească, menținând activitatea multor afaceri care, altfel, s-ar fi închis. Prin taxele salariale și consum, muncitorii străini aduc anual sume importante la bugetul statului.
Provocările și riscurile asociate
Mulți muncitori ajung în România cu datorii contractate în țările de origine, ceea ce le afectează puterea de negociere și îi face vulnerabili la exploatare. Barierele de limbă și lipsa informațiilor despre drepturile lor complică procesul de reclamare a abuzurilor. De asemenea, dependența față de un singur angajator le limitează opțiunile, iar ruptura relației de muncă le poate pune în pericol statutul legal.
Discursul public și integrarea
Discursul instigator la ură împotriva migranților a crescut în mediul online, afectând integrarea acestora și încrederea în autorități. Adrian Negrescu a avertizat că, fără o strategie de integrare, România riscă să se confrunte cu probleme sociale majore, similare celor din vestul Europei, inclusiv creșterea insecurității publice.
Criza demografică și nevoia de forță de muncă
România se confruntă cu o criză demografică accelerată, iar importul de muncitori străini devine o soluție necesară în fața declinului natural al populației. Negrescu subliniază că, în următorii 10-15 ani, integrarea acestor muncitori trebuie să devină o prioritate pentru a transforma migrația într-o soluție viabilă pentru economia românească.
Concluzie
România are nevoie urgentă de o strategie clară și pe termen lung pentru integrarea muncitorilor străini, nu doar pentru a preveni abuzurile, ci și pentru a răspunde provocărilor demografice și economice cu care se confruntă.

