Activități lucrative în rândul deținuților din România
Potrivit datelor oficiale ale Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), din luna octombrie 2023, un număr de 7.311 deținuți din România desfășoară activități lucrative, atât în interiorul, cât și în exteriorul penitenciarelor. Valoarea totală a serviciilor prestate de aceștia a atins 110,3 milioane de lei, marcând o creștere de 30,5% față de anul anterior, când suma a fost de 84,5 milioane de lei.
Creșterea interesului angajatorilor
ANP a raportat o creștere a interesului angajatorilor de a colabora cu penitenciarele. În perioada septembrie-noiembrie 2023, s-au organizat 33 de întâlniri de lucru în 36 de penitenciare, la care au participat peste 240 de operatori economici, împreună cu reprezentanți ai agențiilor pentru ocuparea forței de muncă, ai prefecturilor și ai autorităților locale. Angajatorii care încheie contracte cu penitenciarele beneficiază de facilități fiscale, ceea ce face colaborarea mai atractivă.
Reglementări privind munca deținuților
Activitatea lucrativă a persoanelor private de libertate este reglementată de Legea nr. 254/2013. Conform acestei legi, penitenciarele pot încheia contracte de prestări servicii cu persoane fizice sau juridice, iar munca poate fi desfășurată în diverse forme: în interiorul sau exteriorul penitenciarului, în regie proprie, în caz de calamități, în regim de voluntariat sau în alte situații prevăzute de lege.
Nu toți deținuții au acces la activități lucrative. Legea prevede condiții stricte: persoanele condamnate trebuie să fie clasificate în regim deschis, să nu se fi sustras de la executarea pedepsei, să mențină legături cu familia și să nu fie cercetate sau judecate pentru alte infracțiuni. Selecția deținuților care pot munci se face de către administrațiile penitenciarelor, pe baza comportamentului și a gradului de risc.
Distribuția veniturilor obținute
Veniturile generate din munca prestată de deținuți nu sunt distribuite integral acestora. Sumele sunt încasate de administrația penitenciarului și împărțite conform legii: 40% din venit revine deținutului, din care acesta poate utiliza 90% pe parcursul detenției, iar 10% se depune la Trezoreria Statului, urmând a fi încasat la eliberare. Restul de 60% din venit este al administrației penitenciarului, utilizat conform legislației privind finanțele publice.
Concluzie
Colaborarea dintre penitenciare și angajatori nu doar că sprijină reintegrarea socială a deținuților, dar contribuie și la umplerea deficitului de forță de muncă din anumite sectoare, având un impact semnificativ asupra economiei și societății.
