Introducere în situația fiscală a Finlandei
Finlanda, unul dintre cei 11 membri fondatori ai zonei euro, a adoptat moneda unică pe 1 ianuarie 1999, având o datorie publică de sub 50% din PIB. În perioada următoare, datorită prudenței fiscale, datoria a scăzut la circa 41% în 2002. Totuși, criza financiară globală din a doua jumătate a anilor 2000 a schimbat radical acest peisaj, iar datoria publică a crescut rapid, depășind 60% din PIB în 2013 și ajungând la 88,3% în T2 2025.
Cresterea datoriei publice
De la intrarea în zona euro, datoria publică a Finlandei a crescut de aproape patru ori, în timp ce PIB-ul a crescut de două ori. Din 2013 până în 2025, datoria publică s-a dublat la aproximativ 246 de miliarde de euro, în contextul unei creșteri de 37% a PIB-ului, care a ajuns la circa 278 de miliarde de euro. Această situație a condus Finlanda, țară cunoscută pentru austeritatea sa fiscală, în poziția de a necesita programe de austeritate pentru a opri creșterea nesustenabilă a datoriei.
Procedura de deficit excesiv
Comisia Europeană a deschis procedura de deficit excesiv (EDP) pentru Finlanda din cauza unui deficit bugetar de peste 4% din PIB. Această evoluție a fost anticipată, premierul Petteri Orpo subliniind că deteriorarea situației fiscale se datorează în principal consecințelor economice ale războiului din Ucraina. Deficitul bugetar a fost de 4,3% în 2024, iar prognoza pentru 2025 indică un deficit de 4,5%. În plus, datoria publică ar putea ajunge la 92,3% în 2027.
Impactul cheltuielilor pentru apărare
Finlanda este printre cele 16 state membre care au activat „clauza națională de salvaguardare” a UE, permițându-i să cheltuie până la 1,5% din PIB pentru apărare fără a depăși limita deficitului. Totuși, doar un procent din deficitul de 4,3% a fost atribuit cheltuielilor pentru apărare, iar restul a depășit pragul de 3%. Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie, a declarat că creșterea rapidă a deficitului nu poate fi explicată doar prin cheltuielile militare și că trebuie luate în considerare „circumstanțele excepționale” legate de război.
Provocările economice și perspectivele de viitor
Sancțiunile impuse Rusiei au afectat exporturile și turismul Finlandei, iar închiderea frontierei terestre cu Rusia a încetinit creșterea economică, ducând la o scădere a veniturilor din TVA și la o rată ridicată a șomajului. Prognozele recente arată o creștere economică de doar 0,1% în 2025, în scădere de la 0,4% în anul precedent. Conform ministrului de finanțe, Riikka Purra, depășirea limitei deficitului bugetar nu se datorează doar cheltuielilor militare, ci și scăderii veniturilor în contextul creșterii rapide a cheltuielilor sociale.
Consecințele pe termen lung
Aplicarea EDP pentru Finlanda, o procedură rezervată de obicei țărilor de la periferia zonei euro, reprezintă un semnal alarmant pentru stabilitatea fiscală a Uniunii Europene. Deficitul excesiv și creșterea rapidă a cheltuielilor sociale pot duce la creșterea costurilor de finanțare și la un efect de contagiune la nivel european.
În concluzie, situația fiscală a Finlandei ilustrează riscurile emergente în cadrul Uniunii Europene, subliniind necesitatea unor măsuri de austeritate credibile pentru a evita deteriorarea și mai gravă a stabilității economice.
