România 2025: Transformările climatice și energetice
România se confruntă cu o accelerare a încălzirii climatice, iar efectele se resimt în toate regiunile țării. De la câmpiile afectate de secetă și orașele supraîncălzite, până la infrastructura energetică tot mai solicitată, raportul „Starea Climei România 2025” oferă o imagine detaliată asupra transformărilor climatice și a necesității adaptării.
Creșterea temperaturii și efectele climatice
Raportul indică o creștere a temperaturii medii anuale cu peste 3°C față de perioada 1971–2000, anii 2023 și 2024 fiind cei mai călduroși din istoria observațiilor meteorologice. România a înregistrat 49 de zile de caniculă în vara anului 2024 și o secetă prelungită pe parcursul a 41 de luni. Deșertificarea afectează deja peste jumătate din suprafața țării, iar fenomenele extreme, precum furtunile și ploile torențiale, devin din ce în ce mai frecvente.
Decarbonizarea sectorului energetic
Un aspect esențial al raportului este analiza progreselor României în decarbonizarea sectorului energetic, responsabil pentru aproximativ 70% din emisiile totale de gaze cu efect de seră. Emisiile din energie au scăzut de la 79,9 milioane tone CO₂ echivalent în 2017 la 71,2 milioane tone în 2023, pe fondul reducerii utilizării combustibililor fosili. În prezent, 70% din energia primară provine din surse fosile, dar mixul energetic se schimbă rapid, cu peste două treimi din electricitatea produsă în 2023 provenind din surse curate, precum energia nucleară, hidro, eoliană și solară.
Revoluția prosumatorilor
Capacitatea instalată a prosumatorilor a crescut la 2.600 MW, aproape egală cu cea a centralelor eoliene. Cetățenii și întreprinderile mici produc mai multă energie solară decât marile companii, marcând o nouă eră energetică, descentralizată. Aceasta aduce provocări, precum presiunea asupra rețelelor de distribuție și nevoia de investiții în tehnologii inteligente.
Obiectivele pentru 2030
România vizează o capacitate de stocare în baterii de 1.200 MW/2.300 MWh până în 2030, o creștere semnificativă față de planurile inițiale. Tranziția energetică se va concentra pe electrificarea economiei, cu clădiri încălzite prin pompe de căldură și transport electric.
Provocările centrelor de date pentru inteligență artificială
Raportul evidențiază dezvoltarea rapidă a centrelor de date pentru inteligență artificială (CDIA), care necesită un consum mare de energie. Inițiativa Black Sea AI Gigafactory propune construirea a două centre de date la Cernavodă și Doicești, cu o capacitate totală de 1.500 MW, alimentate preponderent din energie nucleară. Acest lucru subliniază interdependența dintre digitalizare și tranziția energetică.
Importanța stocării energiei
Stocarea energiei este esențială pentru tranziția către un sistem energetic curat. Capacitatea de stocare din România a crescut de la 8 MW în 2023 la 234,7 MW în aprilie 2025, cu ținte ambițioase de a depăși 1.000 MWh până la sfârșitul anului. Bateriile nu doar păstrează energia regenerabilă, ci oferă și servicii tehnice critice pentru stabilitatea rețelei electrice.
Concluzie
Raportul „Starea Climei România 2025” oferă o resursă valoroasă pentru înțelegerea riscurilor climatice și a oportunităților energetice, subliniind importanța adaptării și a investițiilor în tehnologii verzi pentru a construi o economie sustenabilă și rezilientă.
