România, vulnerabilități economice evidențiate de Allianz
România continuă să se confrunte cu una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Europa Centrală și de Est, în ciuda tendințelor descrescătoare la nivel regional. Rigiditățile structurale, dinamica salariilor și transmiterea incompletă a politicii monetare contribuie la presiunile asupra prețurilor, afectând puterea de cumpărare a populației și generând un mediu de afaceri plin de incertitudini. În comparație cu alte economii din regiune, România se redresează mai lent, având dezechilibre interne persistente care frânează cererea și investițiile.
Deficite bugetare și poziția externă
Analiza Allianz Trade subliniază deteriorarea accentuată a poziției fiscale și externe a României. Deficitul bugetar a ajuns la 8,7% din PIB în 2024, influențat de majorările pensiilor și salariilor din sectorul public, precum și de cheltuieli ridicate asociate ciclului electoral. În același timp, deficitul de cont curent s-a aprofundat la 8,2% din PIB, din cauza creșterii importurilor, a performanței slabe a exporturilor și a pierderii competitivității costurilor.
Toate aceste elemente au dus la o evaluare a poziției externe considerată semnificativ mai slabă decât cea compatibilă cu fundamentele economice sănătoase. Deși România își păstrează statutul de investment grade, agențiile de rating au revizuit perspectiva la negativ, semnalând îngrijorări legate de sustenabilitatea fiscală și vulnerabilitățile de finanțare.
Măsuri fiscale și absorbția fondurilor europene
În încercarea de a reduce dezechilibrele bugetare și externe, autoritățile române au adoptat un pachet de măsuri fiscale, inclusiv creșteri de taxe și restricții în cheltuieli. Totuși, riscurile de finanțare rămân ridicate din cauza deficitelor mari și a creșterii datoriei publice. Absorbția fondurilor europene continuă să fie lentă, cu o rată de utilizare a fondurilor din NGEU de aproximativ 38% și de 17% pentru fondurile structurale, valori inferioare altor state din regiune.
Constrângeri structurale și impactul politic
Capacitatea administrativă redusă și blocajele în procedurile de achiziții publice afectează implementarea investițiilor. Deși mediul de afaceri este considerat adecvat, lipsa reformelor structurale în sectoare cheie și execuția lentă a investițiilor publice limitează potențialul de creștere pe termen mediu. Instabilitatea guvernamentală și fragmentarea politică afectează coerența și predictibilitatea politicilor economice, iar presiunile electorale recente au dus la relaxarea disciplinei fiscale, amplificând dezechilibrele macroeconomice.
Concluzie
România nu se confruntă cu o criză iminentă, însă rămâne una dintre cele mai vulnerabile economii din Europa Centrală și de Est, din cauza inflației persistente, a deficitelor ridicate și a riscurilor de finanțare în creștere, precum și a constrângerilor structurale care limitează capacitatea de ajustare.
