România, în pierdere: 28% din potențialul comercial
Un raport recent al Băncii Mondiale arată că România ar putea realiza cu 28% mai mult comerț internațional dacă și-ar utiliza resursele economice, precum capitalul și forța de muncă, mai eficient. Expertul economic Sergiu Delcea a subliniat că problema nu este lipsa producției, ci faptul că România exportă preponderent bunuri cu valoare adăugată mică, cum ar fi cablaje auto și produse agricole brute, și importă bunuri procesate scumpe.
Deficitul de integrare comercială
Raportul Băncii Mondiale a evaluat capacitatea de comerț a țărilor, comparând potențialul teoretic cu volumul real de comerț. România se află în spatele altor țări din Europa și Asia Centrală, având un deficit de integrare comercială de 28%. Aceasta înseamnă că o treime din comerțul pe care România l-ar putea realiza nu are loc din cauza neconectării bunurilor produse intern la piețele externe sau a lipsei anumitor importuri necesare în procesele de producție.
Productivitatea, cheia creșterii economice
Un aspect central al raportului este că productivitatea, nu lipsa capitalului, reprezintă principala problemă. Un lucrător din România utilizează aproximativ 60% din capitalul unui lucrător din economiile avansate, iar eficiența utilizării acestui capital este de doar 62% față de nivelul din Statele Unite. Banca Mondială estimează că o alocare mai eficientă a resurselor ar putea conduce la o creștere a productivității de peste 20% în România.
Profilul exporturilor românești
Delcea a subliniat că România a crescut semnificativ în ceea ce privește exporturile, dar majoritatea acestora sunt produse cu valoare adăugată scăzută. De exemplu, exporturile agricole sunt în mare parte brute, în timp ce importurile includ produse procesate cu valoare adăugată mare. În domeniul bunurilor sofisticate, România are mult de recuperat, având nevoie de o diversificare a exporturilor de tehnologie avansată.
Dependența de capitalul străin
Raportul evidențiază dependența disproporționată a României de capitalul străin, care a devenit o scuză pentru a nu investi în capitalul local. Această dependență a afectat capacitatea României de a impune condiții favorabile în relațiile comerciale și a limitat dezvoltarea unei economii diversificate.
Oportunități și provocări
Criza COVID-19 a determinat companiile să se reorienteze către lanțuri valorice mai apropiate de casă, oferind României o oportunitate de a profita de integrarea sa în Uniunea Europeană. Totuși, pentru a valorifica această fereastră de oportunitate, România trebuie să îmbunătățească infrastructura, educația tehnică și să dezvolte politici care să sprijine internaționalizarea IMM-urilor.
Reforme necesare
Banca Mondială recomandă un nou impuls al reformelor, axat pe comerț, investiții, digitalizare și eficiență. Delcea sugerează că statul ar trebui să intervină mai ferm în reglementarea fiscală și să sprijine tehnologizarea IMM-urilor. De asemenea, este esențială revitalizarea învățământului tehnic pentru a asigura o forță de muncă bine pregătită.
Impactul asupra salariilor
Recuperarea potențialului comercial ar putea conduce la o creștere a salariilor în România, estimările conservatoare indicând o creștere de 5-8%, iar cele optimiste între 10-15%. Aceasta ar putea contribui la o economie mai diversificată și mai puțin vulnerabilă la șocuri externe.
În concluzie, România se confruntă cu provocări legate de integrarea comercială și productivitate, dar are oportunitatea de a-și transforma economia prin reforme strategice și o mai bună alocare a resurselor, ceea ce ar putea duce la creșterea salariilor și îmbunătățirea calității vieții.
