România, pe un drum de creștere moderată
Conform previziunilor de la Libra Internet Bank, economia României va înregistra o creștere moderată de 1,2% în 2026, cu inflația estimată în scădere la 4-5%. Această traiectorie economică va depinde în mare măsură de îmbunătățirea capacității administrative și de execuție a statului, în contextul proiectelor majore din infrastructură, sănătate, educație, energie, digitalizare, mediu și sectorul IMM.
Provocările absorbției fondurilor europene
Un deficit de absorbție sub 70% din țintele stabilite ar putea conduce la stagnare economică sau chiar la scădere. Anul 2026 se anunță crucial pentru România, marcând finalizarea implementării proiectelor din PNRR și un punct critic în procesul de corecție fiscală. Contextul macroeconomic va fi caracterizat printr-o dualitate: o posibilă infuzie masivă de capital european și necesitatea reformelor interne profunde pentru a susține competitivitatea, în condițiile unor prețuri mari la energie și ale unui climat fiscal restrictiv.
Influența prețurilor la energie asupra inflației
Inflația anuală ar putea scădea în zona 4-5% la finalul anului 2026, însă această traiectorie este afectată de riscuri, printre care liberalizarea prețului gazelor naturale, prevăzută pentru 2025, care ar putea genera scumpiri de 15-35% începând cu 1 aprilie 2026. Prețurile mari la energie vor afecta puterea de cumpărare a gospodăriilor și vor pune presiune asupra industriei locale, ceea ce ar putea conduce la o creștere a inflației CORE2, o componentă esențială monitorizată de BNR.
Politica monetară și dobânda cheie
BNR va menține o politică monetară prudentă, având în vedere evoluția prețurilor la energie și măsurile de consolidare fiscală. Dobânda cheie de 6,50% ar putea rămâne constantă până în a doua jumătate a anului, când inflația se va stabiliza. Se estimează două reduceri de dobândă până la 6% până la finalul anului 2026.
Impactul stabilității politice asupra cursului RON-EUR
Cursul de schimb RON-EUR ar putea fi stabil în 2026, cu o traiectorie de depreciere controlată, influențată de intrările de fonduri UE și de presiunea deficitelor comerciale și bugetare. Dacă lichiditatea excedentară ar împinge ROBOR sub 5,5%, BNR ar putea interveni pentru a limita lichiditatea și a menține competitivitatea economică fără a compromite stabilitatea prețurilor.
Riscuri structurale și nevoia de reforme
Economia românească se va confrunta cu riscuri complexe în 2026. Capacitatea administrativă de a îndeplini jaloanele PNRR este crucială, iar orice neconformitate cu standardele europene ar putea bloca fluxurile financiare. De asemenea, deficitul comercial cronic și productivitatea scăzută pot limita relansarea industrială, iar procesul de consolidare bugetară trebuie să continue pentru a reduce deficitul și a calma îngrijorările investitorilor internaționali.
Concluzie
România se află într-un moment decisiv pentru viitorul său economic, cu provocări semnificative legate de absorbția fondurilor europene și reformele interne necesare pentru a susține o creștere sustenabilă și competitivitate pe termen lung.
