Îngrijorările românilor pentru anul 2026
Un sondaj realizat de IRES relevă că economia, inflația și costurile vieții sunt principalele surse de îngrijorare ale românilor la începutul anului 2026. Peste 70% dintre respondenți se declară îngrijorați „în mare” și „foarte mare” măsură de evoluția prețurilor și de presiunea financiară. Situația politică din România și cea internațională este considerată îngrijorătoare de mai mult de jumătate dintre români, iar sănătatea, atât personală, cât și familială, rămâne o preocupare, deși secundară față de presiunile economice.
Percepția asupra anului 2026
Percepția românilor asupra anului 2026 este semnificativ mai negativă comparativ cu așteptările personale. Doar 27% cred că anul 2026 va fi mai bun pentru România, cu 12 puncte procentuale mai puțin decât cei care consideră că va fi mai bun pentru ei înșiși. De asemenea, 44% anticipează un an mai rău pentru țară, 19% dintre ei estimând că va fi „puțin mai rău”, iar 35% considerând că va fi „mult mai rău”. Aproape 19% cred că situația va rămâne la fel.
Cereri și priorități ale românilor pentru stat în 2026
Românii au indicat clar prioritățile pe care le așteaptă de la autorități. Reducerea prețurilor este menționată de 25% dintre respondenți ca fiind principala direcție de acțiune, urmată de combaterea corupției (23%) și creșterea salariilor (18%). Altele, precum investițiile în sănătate, îmbunătățirea educației și siguranța națională, sunt considerate priorități secundare.
Neîncrederea în capacitatea Guvernului
În ciuda așteptărilor exprimate de populație, încrederea în capacitatea Guvernului de a gestiona dezechilibrele economice este scăzută. Numai 24% dintre români au multă sau foarte multă încredere că Executivul va reuși să reducă deficitul bugetar în următorii doi ani. Aproape trei sferturi nu au încredere în acest obiectiv, evidențiind ruptura dintre așteptările publice și percepția asupra capacității statului.
Starea emoțională a românilor în 2026
Sondajul arată că românii intră în 2026 cu o speranță prudentă, centrată pe stabilitate, nu pe progres. Aproape 40% anticipează că anul va fi mai bun pentru ei personal, în timp ce pesimismul față de evoluția națională este predominant. Românii nu cer transformări radicale, ci măsuri pentru a face costurile de trai mai suportabile, o corectitudine mai mare și o reducere a conflictelor sociale și economice.
Concluzie
Perspectiva românilor asupra anului 2026 este marcată de anxietate economică și pesimism național, evidențiind nevoia urgentă de măsuri eficiente din partea autorităților pentru a răspunde așteptărilor populației și a îmbunătăți condițiile de trai.
