Datoria publică globală în 2025
Datoria publică globală a atins aproape 111 trilioane de dolari în 2025, cu cele mai mari valori raportate în economiile avansate, conform datelor Fondului Monetar Internațional (FMI). Analiza realizată de visualcapitalist.com, bazată pe raportul World Economic Outlook al FMI publicat în octombrie 2025, arată că primele cinci țări – Statele Unite, China, Japonia, Regatul Unit și Franța – dețin două treimi din datoria publică globală, totalizând 74,8 trilioane de dolari.
Clasamentul țărilor cu cea mai mare datorie publică
Statele Unite se află pe primul loc, cu o datorie publică de 38,3 trilioane de dolari, reprezentând puțin peste o treime din datoria globală. China și Japonia urmează cu 18,7 trilioane de dolari, respectiv 9,8 trilioane de dolari, astfel încât primele trei țări cumulează 60% din datoria mondială. Regatul Unit, Franța și Italia completează lista cu datorii publice de 4,1 trilioane de dolari, 3,9 trilioane de dolari și 3,5 trilioane de dolari.
Dinamica datoriei în economiile majore
În 2025, datoria guvernamentală a SUA a crescut cu 2,9 trilioane de dolari, în timp ce datoria Chinei a crescut cu 2,2 trilioane de dolari, cu o creștere procentuală mai mare în cazul Chinei (13,6% anual) comparativ cu SUA (8,4%). Japonia, cunoscută pentru raportul său ridicat datorie/PIB de 230%, a înregistrat o scădere a acestui raport, crescându-și datoria guvernamentală doar cu aproximativ 200 de miliarde de dolari, adică 2% procentual.
Avertismentele FMI privind datoria publică
FMI avertizează asupra importanței reformelor fiscale, solicitând atât economiilor avansate, cât și țărilor în dezvoltare să reducă nivelul datoriilor și deficitele, consolidând rezervele de capital. Directorul departamentului de Afaceri Fiscale al FMI, Vitor Gaspar, subliniază că țările bogate au deja un nivel al datoriei publice de peste 100% din PIB sau se apropie de acest prag. Până în 2029, se estimează că datoria publică globală ar putea depăși 100% din PIB, ajungând la cel mai ridicat nivel de după 1948.
Riscurile economice și recomandările FMI
FMI subliniază că piețele financiare se obișnuiesc cu riscurile, cum ar fi războaiele comerciale și deficitele guvernamentale extinse, ceea ce poate crește șansele unei corecții financiare. Gaspar a afirmat că este esențial ca autoritățile să fie pregătite pentru șocuri severe, având în vedere că împrumuturile sunt acum mai costisitoare decât în perioada anterioară crizei financiare globale din 2008. Este necesară o alocare mai mare a cheltuielilor către educație și infrastructură pentru a sprijini creșterea PIB-ului.
Concluzie
Creșterea continuă a datoriilor publice globale ridică semne de întrebare în privința sustenabilității economice, iar măsurile proactive pentru reducerea datoriilor devin din ce în ce mai urgente pentru a evita o potențială criză financiară.
