Un deceniu de încercări pentru România
Perspectivele economice pentru 2026
Conform unui studiu realizat de BNS, România se confruntă cu un nou an dificil în 2026, caracterizat prin salarii reduse, costuri crescute și o rată mai mare a șomajului. Autorii studiului, Radu Soviani și Laura Obreja Brașoveanu, au evaluat impactul măsurilor economice din 2024 și 2025 asupra economiei și pieței muncii din România.
Dezechilibre pe piața muncii
Studiul subliniază faptul că ajustarea dezechilibrului bugetar ar trebui să se concentreze în principal pe cheltuielile bugetare, excluzând salariile. Politicile din 2025 au dus la fragilizarea pieței muncii, cu o scădere reală a masei salariale și o creștere a șomajului. Rata șomajului a atins 6,1%, iar numărul șomerilor a depășit 500.000, cel mai ridicat nivel din 2017.
Evoluția salariilor și a angajatorilor
În 2025, salariile din economie au scăzut semnificativ în termeni reali, o premieră pentru România în absența unei crize internaționale. Fondul lunar de salarii a crescut ușor, nominal, cu 300 de milioane de lei (0,7%), dar, raportat la inflația de 8,1%, a scăzut până la 4,21 miliarde de lei. Numărul angajatorilor a scăzut cu 9.225, ajungând la 583.794 de companii/instituții.
Impactul cheltuielilor publice
Reducerea posturilor în sectorul public a condus la o mică reducere a facturii salariale, în principal prin disponibilizări din sectorul educației. Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 5,5% în 2025, în timp ce cheltuielile de capital au scăzut. Această politică bugetară favorizează consumul în detrimentul investițiilor de capital.
Propuneri pentru viitor
BNS propune respectarea legislației europene privind salariul minim și raționalizarea cheltuielilor cu bunurile și serviciile. Se estimează că majorarea salariului minim brut garantat va afecta 1.825.249 de angajați, reprezentând 32% din salariații activi din România. Autorii sugerează o reducere de 20% a cheltuielilor cu bunuri și servicii în 2026, în loc de tăieri la salarii.
Concluzie
Studii recente indică faptul că măsurile economice luate în 2025 au avut efecte negative durabile asupra economiei României, generând dezechilibre pe piața muncii și o creștere a șomajului, care ar putea persista și în 2026.
