România și Ungaria: Aspirații diferite pentru aderarea la euro
Conform unui studiu realizat de Erste Bank, România are cea mai mare proporție de respondenți care doresc aderarea la zona euro, în comparație cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est. Doar 20% până la 30% dintre respondenții Eurobarometrului 2025 din aceste țări consideră că sunt pregătiți pentru aderare.
Convergența economică și inflația
Studiul evidențiază că, din perspectiva convergenței prețurilor și veniturilor, Cehia, Ungaria, Polonia și România sunt mai dezvoltate decât majoritatea țărilor care au aderat la mecanismul ERM II. Inflația rămâne o preocupare majoră legată de aderarea la euro, aproximativ două treimi dintre cehi și polonezi anticipând creșteri ale prețurilor. În schimb, jumătate dintre maghiari consideră că adoptarea euro va contribui la stabilitatea prețurilor.
Deficitele publice și datoria
România și Polonia înregistrează cele mai mari deficite din Uniunea Europeană. Conform datelor AMECO și prognozelor Comisiei Europene pentru 2025, doar Cehia va respecta criteriul Maastricht privind deficitele publice (-3% din PIB). România și Polonia depășesc semnificativ această limită, cu deficite care nu se vor îmbunătăți semnificativ până în 2026. De asemenea, datoria publică a României și Poloniei este pe o traiectorie ascendentă, ceea ce reprezintă un risc pentru viitor.
Ratele dobânzilor și criteriile de convergență
Media ratei dobânzii pe termen lung pentru majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est nu îndeplinește criteriile necesare pentru aderarea la zona euro, cu excepția Cehiei. Aceasta are cea mai bună evaluare din regiune, în timp ce Ungaria și România sunt la limita gradului de investiție, ceea ce afectează costurile de finanțare.
Perspectiva de aderare la euro
Deși îndeplinirea criteriilor de la Maastricht poate fi dificilă în contextul actual, Cehia este considerată cea mai pregătită, având un nivel de dezvoltare și convergență mai ridicat. Ungaria și România, deși au un sentiment pozitiv față de adoptarea euro, se confruntă cu provocări semnificative. Extinderea zonei euro a fost dinamică înainte de 2015, iar țările care doresc să adere ar trebui să solicite cooperarea cu Uniunea Bancară cât mai curând posibil.
Concluzie
România și Ungaria au aspirații diferite în ceea ce privește aderarea la euro, cu perspective economice care variază semnificativ. Provocările legate de inflație, deficitele publice și datoria pot influența deciziile viitoare privind integrarea monedei euro în economiile lor.
