Impactul conflictului din Iran asupra transportului maritim
Atacurile recente din Iran au perturbat transportul maritim în Golful Persic, o sursă esențială de carburanți și produse petroliere pentru Europa. Această întrerupere a navigației a dus la o creștere imediată a prețurilor pentru aceste produse, ceea ce va influența prețurile carburanților la pompă și va modifica previziunile Băncii Centrale Europene (BCE) și ale Băncii Angliei, forțând-o pe aceasta din urmă să amâne reducerile dobânzilor până când situația conflictuală se va stabiliza.
Strâmtoarea Ormuz și importanța sa economică
Strâmtoarea Ormuz, situată între Oman și Iran, este o arteră vitală pentru exporturile din Golf, cu aproximativ 20% din petrolul global tranzitat prin această zonă, inclusiv livrări din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Irak, Kuweit și Iran. De asemenea, aceasta gestionează volume semnificative de gaze naturale lichefiate din Qatar. După ce Europa s-a îndepărtat de energia rusească, a crescut dependența de importurile din regiunea Golfului, Marea Britanie, Italia, Belgia și Polonia fiind cele mai afectate.
Creșterea prețurilor pe piețele de energie
Conform datelor privind transportul maritim, peste 200 de nave au ancorat în jurul Strâmtorii Ormuz ca urmare a conflictului. Aceasta a condus la o creștere de aproape 8% a prețului petrolului Brent, ajungând la 78 de dolari pe baril, și la o creștere de 19% a prețurilor gazelor naturale, care s-au tranzacționat la 38 de euro pe megawatt-oră (MWh).
Previziuni economice și impactul asupra inflației
BCE a estimat un preț al gazelor naturale de 29,6 euro/MWh și un preț al țițeiului de 62,5 dolari per baril pentru 2025. Noile previziuni macroeconomice vor fi publicate pe 19 martie, implicând o actualizare a proiecțiilor privind inflația energetică. Analizele interne ale BCE sugerează că impactul creșterii prețului petrolului asupra inflației este semnificativ mai mare decât asupra creșterii economice.
Conform sondajelor Reuters, economiile zonei euro și ale Marii Britanii sunt estimate să crească cu 1,2%, respectiv 1% în acest an, cu un ritm de 1,4% în anul următor. Comparativ, PIB-ul Statelor Unite este estimat să crească cu 2,5% și 2,0% în 2026-2027. Chiar și așa, impactul ar fi minor comparativ cu șocul din 2022, când invazia Ucrainei a dus la o creștere a costurilor energiei, reducând creșterea cu 1 punct procentual și crescând inflația cu 2 puncte procentuale.
Reacția Băncii Centrale Europene
Investitorii nu se așteaptă la acțiuni rapide din partea BCE, care va menține dobânzile nemodificate pentru restul anului, ignorând volatilitatea pe termen scurt a piețelor. Reacția BCE va depinde de durata conflictului și de extinderea acestuia. Economiștii de la Commerzbank estimează că, dacă războiul ar dura doar câteva săptămâni, impactul ar fi nesemnificativ, dar dacă ar dura câteva luni, inflația din zona euro ar putea crește cu cel puțin 1 punct procentual.
Concluzie
În contextul actual, BCE rămâne vigilantă, având în vedere că inflația din zona euro este sub ținta stabilită, iar impactul pe termen lung al conflictului ar putea fi limitat, cu condiția ca situația să nu se agraveze semnificativ.
