Provocările sistemului energetic românesc
Dezbaterea energetică din România este adesea abordată dintr-o perspectivă națională, concentrându-se pe prețuri, reglementări și responsabilități locale. Totuși, Ondrej Šafář, Country Manager al EVRYO România, subliniază că aceste probleme sunt, de fapt, structurale, regionale și strâns legate de evoluțiile piețelor energetice din Europa Centrală și de Sud-Est din ultimele două decenii.
Interconectarea piețelor de energie
Piețele de energie electrică din România, Bulgaria, Grecia și Balcanii de Vest sunt interconectate și se confruntă cu aceleași investiții insuficiente și constrângeri sistemice. Astfel, diferențele de preț nu sunt neapărat rezultatul eșecurilor politicilor naționale, ci mai degrabă consecința alegerilor pe termen lung amânate la nivel regional.
Modelul de protecție a consumatorilor pe termen scurt
La baza problemei se află un model de gândire care preferă protecția consumatorilor pe termen scurt în detrimentul construirii unui sistem energetic durabil pe termen lung. Deciziile politice și de reglementare au fost orientate spre menținerea prețurilor scăzute, ceea ce a dus la amânarea sau reducerea investițiilor necesare. Această abordare a generat consecințe vizibile în prezent, iar Šafář compară situația cu o autostradă care nu a fost construită niciodată, subliniind că, fără infrastructură, nu există beneficii pe termen lung.
Adaptarea la schimbările din sectorul energetic
Rețelele energetice, concepute pentru un sistem centralizat, trebuie acum să se adapteze la noi realități, precum producția distribuită, prosumatorii și vehiculele electrice. Aceste schimbări sunt deja în curs de desfășurare, însă infrastructura nu a evoluat suficient din cauza tratării investițiilor ca un cost de evitat. România are o oportunitate strategică de a-și dezvolta rețeaua în funcție de nevoile unui sistem energetic decarbonizat și digitalizat, dar acest lucru necesită o schimbare de mentalitate.
Necesitatea unei viziuni pe termen lung
Este esențial ca autoritățile de reglementare și factorii de decizie să se alinieze în jurul unei viziuni comune, în loc să reacționeze la presiuni imediate. Riscul real nu este tehnologic, ci mental, iar repetarea logicii care a dus la blocajele actuale trebuie evitată. Este nevoie de curajul de a privi la 5 sau 10 ani în avans, nu doar la anul următor.
Investițiile ca fundament al viitorului energetic
Discuțiile despre tarifele de rețea și plafoanele temporare de preț sunt secundare, fiind importante doar în contextul unei traiectorii coerente de investiții. Fără reguli clare și un angajament pentru dezvoltarea infrastructurii, protecția pe termen scurt nu va asigura costuri mai mici pe termen lung, ci va face sistemul mai fragil.
Concluzie
Piața energetică din România nu este în declin, ci plătește costul deciziilor amânate. Corecția necesară nu se va realiza prin amânări suplimentare, ci prin recunoașterea faptului că accesibilitatea, securitatea și decarbonizarea depind de o bază solidă de investiții pe termen lung.
