Iarna 2025-2026: Previziuni meteorologice și impactul asupra consumului de energie
Iarna 2025-2026 se preconizează a fi una extrem de dificilă, cu temperaturi scăzute și zăpezi abundente, datorită suprapunerii unui vortex polar cu fenomenul La Niña. Această iarnă va conduce la un consum crescut de energie electrică comparativ cu sezoanele anterioare, în special în vârful de seară, care reprezintă cea mai mare provocare pentru Sistemul Energetic Național.
Analiza deficitului de producție
Conform analizei Dispecerului Energetic Național (DEN), au fost formulate politici de intervenție în funcție de mai multe scenarii. În scenariul moderat, deficitul de producție internă ar putea atinge aproximativ 1.120 MW, ceea ce ar necesita importuri de circa 1.600 MW pentru a menține rezervele minime de siguranță de 1.000 MW. În scenariul pesimist, în cazul unui ger extrem, deficitul ar putea crește la 3.800 MW, necesitând importuri de până la 4.300 MW.
Capacitatea maximă de import a României prin interconexiunile actuale este estimată la 4.000 – 4.200 MW. Astfel, în scenariul pesimist, sistemul s-ar apropia de limita fizică de import, ceea ce ar putea duce la starea de alertă și limitări de consum. Prioritatea în eventualele deconectări ar fi consumatorii cu statut de întreruptibili, cum ar fi diversele fabrici, iar cetățenii și instituțiile publice ar fi ultima categorie afectată.
Mixul de producție energetică
România se bazează pe un mix diversificat de surse energetice, adaptat în funcție de condițiile specifice ale iernii, cum ar fi orele de lumină, regimul hidrologic și temperaturile. Resursele stabile, capabile să producă energie „în bandă”, includ termocentralele pe gaz și cărbune, precum și Hidroelectrica și Nuclearelectrica.
Concluzie
În condițiile unei ierni dificile, România se confruntă cu provocări semnificative în asigurarea consumului de energie, ceea ce subliniază importanța diversificării surselor energetice și a pregătirii pentru scenarii extreme.
