Provocarea financiară a UE
Funcționarii Uniunii Europene (UE) lucrează la un plan destinat să mențină funcționarea instituțiilor de credit în urma unei potențiale crize bancare, la trei ani după intervenția rapidă a autorităților elvețiene pentru a preveni prăbușirea Credit Suisse. UE se confruntă cu o problemă nerezolvată de aproape două decenii, în ciuda implementării unui cadru de reglementare care ar trebui să asigure că acționarii și creditorii suportă pierderile băncilor în dificultate.
Riscurile pentru bugetul public
Există încă lacune în acest cadru, ceea ce expune bugetele publice la riscul de a fi nevoite să susțină bănci mari în cazul unei crize, un scenariu problematic pentru guvernele cu resurse financiare limitate, în special în contextul cheltuielilor anuale de 1 trilion de euro pentru modernizarea economiilor și consolidarea apărării. UE se confruntă cu o creștere economică stagnantă și cu prețuri ridicate la combustibil, iar o prăbușire a unei bănci precum Deutsche Bank sau UniCredit ar complica și mai mult situația.
Planul Comisiei Europene
Comisia Europeană a început să elaboreze un plan, conform unui document consultat, care vizează soluționarea problemelor legate de lichiditate în cazul băncilor aflate în dificultate. Documentul menționează că lipsa unui mecanism adecvat de gestionare a crizelor subminează credibilitatea și încrederea în sistemul financiar, creând riscuri pentru economiile naționale și pentru prioritățile Uniunii Europene.
Învățămintele din criza Credit Suisse
Criza din 2023, care a urmat falimentului Silicon Valley Bank, subliniază rapiditatea cu care deponenții pot retrage fonduri. UE nu poate copia strategia elvețiană de salvare a Credit Suisse, care a implicat un pachet gigantic de salvare de 260 de miliarde de franci. Bruxelles-ul nu dispune de un trezorier unic și a adoptat reguli elaborate pentru a evita ca contribuabilii să suporte costurile salvării băncilor.
Mecanismele de rezoluție
Aceste reguli impun băncilor să dezvolte „testamente în viață” și să constituie rezerve de absorbție a pierderilor. Consiliul unic de rezoluție supraveghează o plasă de siguranță de 81 de miliarde de euro, dar aceste măsuri nu sunt suficiente dacă o bancă salvată nu găsește lichiditățile necesare pentru a opera.
Discuții și propuneri pentru viitor
Comisia a solicitat contribuții de la instituțiile importante ale UE, inclusiv Banca Centrală Europeană (BCE) și Mecanismul European de Stabilitate (MES). Discuțiile sunt încă în stadiu tehnic, ceea ce înseamnă că este puțin probabil ca subiectul să ajungă pe agenda miniștrilor de finanțe în acest an. Viceminiștrii de finanțe au început deja discuțiile pe tema „lichidității în procesul de rezoluție”, o prioritate a președinției actuale a SUA la G20.
Planuri de salvare și responsabilități
Comisia consideră un plan care implică o „cascadă de responsabilități”, prin care BCE va oferi o linie de salvare băncii aflate în dificultate, care va emite obligațiuni garantate de SRB. În cazul falimentului, SRB va folosi plasa de siguranță de 81 de miliarde de euro pentru a rambursa BCE. Dacă resursele sunt insuficiente, guvernul responsabil va putea solicita o linie de credit de la MES.
Concluzie
Aceste măsuri propuse reflectă eforturile UE de a crea un sistem bancar mai stabil și mai rezilient, capabil să facă față provocărilor financiare viitoare și să protejeze contribuabilii, asigurând totodată funcționarea eficientă a băncilor europene.

