Revizuirea estimărilor de creștere economică pentru România
Comisia Europeană a revizuit semnificativ estimările de creștere a economiei românești pentru 2026, previzionând un avans de doar 0,1%, față de 1,1% cât estimase anterior în toamnă. Rata inflației este așteptată să atingă 7%, în creștere față de previziunile anterioare, care indicau un nivel de sub 6%.
Scăderea PIB-ului și impactul consumului intern
În primele trei luni din 2026, Produsul Intern Brut al României a scăzut cu 0,2% comparativ cu trimestrul anterior și cu 1,7% față de aceeași perioadă din 2025. Scăderea consumului intern, influențată de consolidarea fiscală și de inflația ridicată a prețurilor la energie, afectează creșterea economică. Încrederea consumatorilor a suferit, iar indicatorii economici arată o scădere a vânzărilor cu amănuntul, a producției industriale și a turismului intern.
Previziuni pentru sectorul construcțiilor și investiții
Se estimează o redresare a formării brute de capital fix în 2026, cu o continuare a creșterii în sectorul construcțiilor rezidențiale și o creștere a investițiilor în infrastructura publică. Deși riscurile geopolitice și instabilitatea politică pot afecta investițiile private, se preconizează o redresare treptată a încrederii investitorilor, ceea ce va susține investițiile străine directe.
Estimări pentru anii următori
Pentru 2027, se preconizează o creștere a PIB-ului real de 2,3%, pe măsură ce înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor ia sfârșit, iar inflația scade la 3,7%. De asemenea, deficitul de cont curent ar putea scădea treptat până la 6,4% din PIB.
Rata șomajului și condițiile pe piața muncii
Ocuparea forței de muncă a început să scadă în 2025 și se preconizează o continuare a acestei tendințe, cu o rată a șomajului estimată la 6,3% în 2026. Creșterea salariilor a fost limitată, iar inflația ridicată a dus la scăderea costurilor unitare reale ale forței de muncă.
Influența prețurilor la energie asupra inflației
Se estimează că inflația va fi de 7% în 2026, în creștere față de 6,8% în 2025, din cauza impactului conflictului din Orientul Mijlociu asupra prețurilor la energie. Măsurile guvernamentale, inclusiv amânarea liberalizării prețurilor la gaz, au ajutat la atenuarea creșterii prețurilor.
Deficitul public și perspectivele financiare
Deficitul public al României a scăzut la 7,9% din PIB în 2025, cu o estimare de reducere continuă până la 6,2% în 2026. Se preconizează că investițiile publice vor crește, în timp ce cheltuielile curente vor scădea, susținute de majorările de impozite implementate în anii anteriori. Datoria publică este estimată să crească de la 55% din PIB în 2024 la 63% din PIB în 2027.
Concluzie
Revizuirea drastică a estimărilor de creștere economică pentru România de către Comisia Europeană subliniază provocările economice cu care se confruntă țara, inclusiv scăderea PIB-ului, inflația ridicată și instabilitatea politică, toate având un impact semnificativ asupra consumului și investițiilor pe termen mediu.
