Declinul PIB-ului României în primul trimestru din 2026
Economia României a stagnat în primul trimestru din 2026 comparativ cu ultimele trei luni ale anului precedent și a scăzut cu 1,1% față de aceeași perioadă din 2025, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Analistul economic Adrian Negrescu afirmă că România nu se află tehnic în recesiune, dar traversează o perioadă de „stagflație”, caracterizată prin inflație ridicată, scădere a consumului și blocaj financiar.
Indicatori economici
Produsul Intern Brut ajustat sezonier a fost estimat la 497.820,1 milioane lei în prețuri curente în primul trimestru din 2026. În termeni reali, PIB-ul a scăzut cu 1,1% față de trimestrul I din 2025, iar față de trimestrul IV din 2025 nu s-a modificat. Pe seria brută, PIB-ul s-a situat la 403.915,4 milioane lei, în scădere cu 1,2% față de aceeași perioadă a anului anterior.
Contribuții pozitive la PIB
Sectorul construcțiilor a avut cea mai semnificativă contribuție pozitivă, crescând cu 7,9% și contribuind cu +0,4% la PIB. Activitățile de spectacole, culturale și recreative au adus o contribuție pozitivă de +0,3%, cu o creștere a volumului de activitate de 11,6%. De asemenea, formarea brută de capital fix a crescut cu 4,7%, contribuind cu +0,9% la modificarea PIB.
Contribuții negative la PIB
Comerțul, transporturile și industria ospitalității au avut cele mai mari contribuții negative, cu o scădere de -0,8% la PIB. Activitățile din comerț, transport și ospitalitate au înregistrat o scădere a volumului de activitate de 3,1%. Sectorul industrial a avut o contribuție negativă de -0,2%, cu o scădere a volumului de activitate de 1,2%. Sectorul IT&C a contribuit negativ cu -0,3% datorită unei scăderi de 4,1% în activitate. De asemenea, activitățile profesionale și administrative au contribuit cu -0,3%, iar administrația publică a avut o contribuție negativă de -0,2% la PIB.
Scăderea consumului
Un semnal negativ semnificativ provine din scăderea consumului populației, care a scăzut cu 1,8% și a contribuit cu -1,2% la PIB. Aceasta reflectă reducerea cheltuielilor pe fondul inflației ridicate și al dobânzilor mari. Consumul administrației publice a înregistrat, de asemenea, scăderi, cu o reducere de 1,2% în cheltuielile pentru consumul final individual.
Perspectivele economice
Adrian Negrescu consideră că datele INS sugerează o performanță economică mai bună decât prognozele pesimiste. Deși România nu se află în recesiune, situația economică rămâne dificilă, cu blocaje financiare și o inflație de aproximativ 11%. Negrescu subliniază necesitatea unor măsuri de stimulare pentru a relansa consumul și a reduce inflația, indicând că viitorul program de guvernare va fi esențial pentru redresarea economică.
Concluzionând, PIB-ul României a înregistrat o scădere semnificativă în primul trimestru din 2026, iar economia se confruntă cu provocări majore, inclusiv stagflație, ceea ce necesită măsuri urgente pentru revitalizare și stabilizare.
