Evoluția euro și prognoza prețului petrolului
În contextul crizei petrolului și al aversiunii globale la risc, anticipațiile inflaționiste au crescut, iar prognozele pentru majorarea ratelor de dobândă nominală s-au intensificat. Adrian Codîrlașu, președintele Asociației CFA România, a subliniat că și anticipațiile de creștere economică pentru anul curent au înregistrat scăderi semnificative.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut cu 10,2 puncte, ajungând la 38,2 puncte în luna martie. Scăderea a fost determinată de ambele componente: componenta de anticipații a scăzut cu 10,5 puncte la 40,7 puncte, iar componenta de condiții curente a scăzut cu 9,5 puncte la 33,3 puncte.
Anticipațiile inflației și cursul de schimb
Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni a crescut cu 1,72 puncte procentuale, atingând 7,61%. La întrebarea despre cursul de schimb EUR/RON, 86% dintre participanți anticipează deprecierea leului, cu o valoare medie anticipată de 5,1303 lei pentru un euro în următoarele 6 luni și 5,1644 lei în următoarele 12 luni.
Prețurile locuințelor
În ceea ce privește prețurile locuințelor, 55% dintre participanți prevăd o stagnare în următoarele 12 luni. De asemenea, 90% consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate, în timp ce doar 10% le consideră corect evaluate.
Deficitul bugetar și datoria publică
Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2026 a crescut cu 0,5 puncte procentuale, atingând 6,6% din PIB. Anticipațiile de creștere economică pentru 2026 s-au redus la 0,7%, iar datoria publică este anticipată să ajungă la 63% din PIB în următoarele 12 luni.
Prețul petrolului Brent
În contextul războiului din Iran, participanții la sondaj au fost întrebați despre anticipațiile privind prețul petrolului Brent pentru următoarele 12 luni, estimând o medie de 103 USD/bbl, cu o dispersie a opiniilor între 60 USD/bbl și 170 USD/bbl.
Concluzie
Scăderea indicatorului de încredere și creșterea anticipațiilor inflaționiste reflectă o percepție pesimistă asupra economiei românești, influențată de contextul internațional, ceea ce poate avea implicații semnificative asupra deciziilor de investiții și politicii economice viitoare.
