România, furnizor de securitate energetică în regiune
România are o poziție strategică în arhitectura energetică a Europei de Sud-Est, iar președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), George Niculescu, subliniază că avantajul geografic și potențialul energetic trebuie transformate în proiecte concrete, finanțabile și protejate. Mesajul a fost transmis în cadrul Atlantic Council Global Energy Forum 2026, într-un panel pe tema coridoarelor energetice europene și parteneriatelor necesare pentru asigurarea securității aprovizionării.
Securitatea energetică și dezinformarea
Niculescu a evidențiat că riscurile la adresa sistemelor energetice nu mai pot fi analizate exclusiv în termeni de atacuri militare directe. În regiunea Mării Negre, vulnerabilitatea energetică este amplificată de războiul hibrid, fake news și campanii de dezinformare, care afectează încrederea publicului și stabilitatea piețelor. „Cred că nu doar infrastructura critică este lovită de bombe și drone; suntem bombardați în fiecare zi cu știri false”, a afirmat el. Securitatea energetică depinde, astfel, de capacitatea statelor de a oferi încredere și stabilitate pentru investitori.
Necesitatea proiectelor concrete
George Niculescu a subliniat că regiunea are nevoie să treacă de la hărți și intenții la proiecte efectiv livrate. Infrastructura energetică trebuie să fie susținută de un cadru de reglementare solid, un model economic viabil și parteneriate funcționale. El a menționat Coridorul Vertical ca un exemplu important, care permite transportul gazelor naturale de la sud la nord, inclusiv către Ucraina. România a redus tarifele pentru a face acest proiect fezabil.
Rolul strategic al României în Marea Neagră
Poziția geografică a României este esențială pentru proiectele de transport al energiei din Caucaz și Marea Caspică către Europa. De asemenea, România sprijină Republica Moldova în aprovizionarea cu energie, iar gazele naturale au început să ajungă în Moldova dinspre vest. România servește, de asemenea, ca țară de tranzit pentru energia electrică destinată Ucrainei, având un rol important în menținerea alimentării energetice, în special în contextul atacurilor asupra infrastructurii ucrainene.
Gazele naturale și tranziția energetică
Niculescu a respins ideea unei opoziții între creșterea rolului gazelor naturale și tranziția energetică, afirmând că în România cele două direcții trebuie să avanseze împreună. România este cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, iar proiectul Neptun Deep va deveni operațional în 2027, contribuind astfel la securitatea energetică regională. În paralel, România continuă să investească în surse regenerabile de energie, având instalate șapte gigawați de energie regenerabilă și capacități de stocare care vor ajunge la 2 gigawați.
Concluzie
România are potențialul de a deveni un furnizor de securitate energetică pentru întreaga regiune, dar pentru a valorifica acest potențial este necesar un cadru de reglementare stabil și proiecte concrete care să sprijine infrastructura energetică.
