Revizuirea strategiei Guvernului
Guvernul României a adoptat o hotărâre prin care Regia Autonomă – „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” (RAAPPS) va publica informații despre vilele de protocol, dar nu va dezvălui identitatea demnitarilor care le ocupă sau instituțiile în care aceștia lucrează. Această decizie contravine promisiunii anterioare a Guvernului de a desecretiza beneficiarii locuințelor de la stat.
Informațiile care vor fi publicate
RAAPPS va publica semestrial, pe 10 iunie și 10 decembrie, o listă a imobilelor aflate în administrarea sa, incluzând:
- Denumirea persoanei juridice care ocupă imobilul;
- Adresa imobilului;
- Suprafața imobilului (construcție și teren);
- Tipul contractului (închiriere, folosință gratuită etc.);
- Modalitatea de atribuire (licitație publică sau atribuire directă);
- Data începerii și a încetării contractului;
- Prețul contractului, dacă este cazul.
În cazul persoanelor fizice, RAAPPS va publica doar adresa imobilului, suprafața, modalitatea de atribuire, durata contractului și prețul, fără a specifica numele și funcția beneficiarului.
Excepții de la transparență
Transparența nu se va aplica demnitarilor și instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională. RAAPPS nu va publica informații despre imobilele folosite de aceste instituții sau persoanele aflate sub protecția lor.
Publicarea informațiilor despre mijloacele de transport
Pe lângă informațiile despre locuințele deținute de stat, RAAPPS va publica trimestrial lista mijloacelor de transport, care va include marca, modelul și anul de fabricație, dar nu și beneficiarii.
Promisiunile inițiale ale Guvernului
Proiectul inițial al Guvernului prevedea publicarea detaliată a beneficiarilor, inclusiv categoria funcției și a instituției în care aceștia își desfășoară activitatea. Cu toate acestea, modificările recente au redus semnificativ transparența.
Concluzie
Decizia Guvernului de a nu dezvălui identitatea beneficiarilor locuințelor de protocol ridică întrebări cu privire la transparență și responsabilitate în gestionarea patrimoniului public, fiind percepută ca o regresie în ceea ce privește accesul cetățenilor la informații de interes public.
