Colapsul iminent al piețelor energetice mondiale
Pagubele cauzate de închiderea Strâmtorii Ormuz sunt semnificative, cu pierderi de aproape 2% din producția globală de petrol de anul trecut. Fără redeschiderea acestei rute maritime vitale, costurile vor exploda, riscând blocarea sistemului global de aprovizionare cu combustibil. Analiza The Economist subliniază cât de aproape ne aflăm de o catastrofă energetică. În data de 17 aprilie, ministrul de externe al Iranului a anunțat „deschiderea completă” a Strâmtorii Ormuz, iar prețul țițeiului Brent a scăzut cu 10%, la 90 de dolari pe baril. Totuși, Iranul a atacat rapid un petrolier indian, provocând o creștere a prețurilor petrolului, care rămân sub recordul atins în martie, în ciuda blocadei impuse de SUA asupra petrolului iranian.
Pierderi semnificative de petrol
În aproximativ 50 de zile de război, s-au pierdut 550 de milioane de barili de țiței din Golful Persic. În fiecare lună în care strâmtoarea rămâne închisă, se pierd 7 milioane de tone de gaz natural lichefiat (GNL), echivalentul a 2% din producția anuală. Deși în țările occidentale pagubele sunt momentan limitate, cu prețuri mai mari la benzină, familiile își permit în continuare să conducă ca înainte. Cu toate acestea, ultimele petroliere care au traversat Strâmtoarea Ormuz au ajuns la destinație, iar rezerva globală de petrol este pe cale de a se epuiza, în special pe fondul cererii crescute în sezonul estival.
Factori care contribuie la criza energetică
Trei factori majori contribuie la această situație critică: stocurile de petrol disponibile se epuizează, rafinăriile reduc producția de combustibil, iar cererea rămâne artificială, în special în Europa. Un eveniment major este necesar pentru a reechilibra piețele energetice. Deși un șoc al aprovizionării fără precedent nu a generat panică globală, stocurile de petrol transportat pe mare s-au epuizat, iar rafinăriile asiatice au fost forțate să reducă producția cu 10% din capacitate.
Impactul asupra Asiei și Europei
Asia, care importă 80% din petrolul din Golful Persic, se află într-o situație extrem de vulnerabilă. Stocurile comerciale din Coreea de Sud și Japonia se vor epuiza în curând, iar prețurile combustibilului au crescut semnificativ. Europa a evitat, până acum, o catastrofă energetică, dar se confruntă cu creșterea costurilor și cu reducerea producției rafinăriilor. Dacă Strâmtoarea Ormuz nu se redeschide până în iunie, rezervele de kerosen din Europa se vor diminua rapid.
Consecințele unei crize energetice
Chiar dacă strâmtoarea s-ar deschide acum, ar dura luni de zile pentru revenirea la nivelurile normale de producție de țiței și combustibil. O pierdere cumulativă de 1,5 miliarde de barili de petrol din Golful Persic este aproape inevitabilă, iar dacă situația rămâne neschimbată, cifrele ar putea fi chiar mai mari. Ultima dată când cererea de petrol a scăzut cu 10% într-un interval atât de scurt a fost în timpul pandemiei de COVID-19, ceea ce a dus la o scădere a PIB-ului mondial de peste 3%. Există puțin timp pentru a evita o criză similară.
În concluzie, continuarea închiderii Strâmtorii Ormuz ar putea avea consecințe devastatoare asupra piețelor energetice globale, afectând atât economia mondială, cât și bunăstarea consumatorilor.
